Daily Mail publică astăzi povestea șocantă a atacantului portughez Eder, care a devenit erou în țara sa după ce a înscris golul victoriei în finala cu Franța de la Euro 2016, scor 1-0.
Născut în 1987 în colonia portugheză Guinea-Bissau, Eder a avut o copilărie de coșmar, iar la vârsta de opt ani ajungea într-un orfelinat, din cauza faptului că părinții săi nu își mai puteau permite să îl crească.
Cel mai puternic șoc însă a venit în 2003, când Eder nu împlinise încă 16 ani și începuse deja fotbalul, când tatăl său a fost condamnat la închisoare pe viață pentru uciderea mamei vitrege a atacantului.
Atunci, autoritățile au arătat că Filomeno Antonio Lopes a ucis-o pe Domingas Olivais după ce a luat-o de la muncă, lovind-o în cap cu un dispozitiv antifurt de blocare a volanului, iar apoi i-a aruncat trupul în râul Bure, în apropiere de Great Yarmouth. Tatăl lui Eder a susținut că a lăsat-o pe partenera sa de atunci la hotel, după care a mers la un restaurant McDonalds, însă camerele de supraveghere ale celor două locații nu i-au confirmat povestea.
„Mi-a fost foarte greu. Am ajuns într-un orfelinat, departe de părinții mei. Lucrurile pot lua turnuri foarte urâte în astfel de locuri. Mă uit unde au ajuns câțiva dintre prietenii mei de atunci și, da, nu sunt foarte bine„, povestește Eder, care nu e convins că tatăl său e autorul crimei pentru care a fost închis: „Aveam 12 ani și eram tot în orfelinat. Mama mea vitregă a murit, iar ei l-au acuzat pe tata și acum e în închisoare. Nu am fost acolo și nu pot spune cu siguranță ce s-a întâmplat. Dar tata spune că e nevinovat. Asta rămâne o întrebare pentru care poți găsi răspuns doar în sufletul tău.
E tatăl meu și îl cred. Nu spun că tribunalul a făcut ceva greșit, dar e tatăl meu. E închis în Anglia și l-am vizitat. Am început să-l vizitez când aveam 22 de ani și o mai fac, atunci când am timp„, a declarat Eder, citat de Daily Mail.
Atacantul recunoaște că obstacolele întâlnite în viață l-au dus, în cele mai negre momente, în pragul sinuciderii: „Da… Mintea mea a ajuns în locuri foarte urâte. Am trecut prin momente de minim. Am suferit accidentări urâte. Am ajuns la Campionatul Mondial, dar lucrurile nu au mers bine. A fost greu. M-am luptat să cred că totul se va schimba și să visez din nou. A fost o perioadă oribilă pentru mine și mereu te întrebi dacă poți scăpa”, spune Eder, care consideră ca a fost salvat de ședințele de consiliere purtate cu un psiholog l-au salvat.
„Punctul de cotitură a fost după un meci la Braga. Am mers să schimb câteva pase cu o fetiță care era îmbrăcată în tricoul echipei noastre, iar mama ei, Susana Torres, m-a întrebat dacă putem face o poză.
Am început să ne scriem pe e-mail, iar înainte de Cupa Mondială mi-a scris un mesaj pe Facebook în care îmi spunea că fiica ei și-ar dori să meargă la turneu. Nu am văzut mesajul și nu am răspuns. După un an l-am descoperit și mi-am cerut scuze, după care i-am trimis un tricou cu numele fetei ei. Apoi m-a întrebat dacă prietenii mei au nevoie de consiliere psihologică.
Am muncit mult pentru a-mi îmbunătăți mentalitatea, iar apoi am început să visez din nou. Susana a fost elementul catalizator. M-a ajutat enorm”, a declarat atacantul portughez.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER